Nistagmus, mișcările necontrolate ale globului ocular

Nistagmus este un tremur repetitiv sau o mișcare involuntară a ochilor. Există mai multe tipuri de nistagmus. Acesta poate fi orizontal (mișcări stânga-dreapta), vertical (mișcări în sus și în jos), rotativ sau de torsiune (mișcări în rotație) și apare de obicei la ambii ochi.

Nistagmus, mișcările necontrolate ale globului ocular

Tipuri de nistagmus

Nistagmus orizontal: Acest tip de nistagmus este caracterizat prin mişcări stânga-dreapta ale ochilor şi poate afecta un singur ochi sau pe ambii.

Nistagmus vertical: Această formă de nistagmus se caracterizează prin mișcări în sus și-n jos ale ochilor.

Nistagmus rotatoriu/torsional: Se caracterizează prin mişcări de rotaţie sau circulare ale ochilor. De cele mai multe ori, acest tip de nistagmus este asociat cu probleme neurologice sau vestibulare (afecţiuni ale urechii interne).

Nistagmus congenital: Acest tip de nistagmus este prezent încă de la naştere sau se dezvoltă în primele luni de viaţă. Este caracterizat prin mişcări orizontale, verticale şi rotatorii. Deseori este asociat cu probleme de vedere precum strabism, astigmatism, miopie, hipermetropie.

Nistagmus dobândit: Poate apărea la orice vârstă şi este de obicei cauzat de anumite afecţiuni precum: AVC (accident vascular cerebral), scleroză multiplă, tumori cerebrale, o leziune la nivelul capului sau de consumul de droguri. Se caracterizează prin mişcări orizontale, verticale şi rotatorii.

Cauzele nistagmusului

Principalele cauze ale apariţiei nistagmusului sunt:

Factori genetici: Nistagmusul congenital poate fi moştenit şi poate fi asociat cu diverse afecţiuni genetice precum Albinismul, sindromul Chediak-Higashi, sindromul Joubert, sindromul Down, sindromul Waardenburg, sindromul Usher.

Afectiuni neurologice: Nistagmusul poate fi declanşat din cauza unor afecţiuni neurologice ce afectează partea creierului responsabilă cu controlul mişcărilor oculare. Printre principalele afecţiuni se numără: AVC (accident vascular cerebral), scleroză multiplă (distruge mielina din sistemul nervos central), tumorile cerebrale sau leziunile cerebrale.

Probleme la nivelul urechei interne: Inflamaţia urechii interne, inflamaţia nervului vestibular sau boala Meniere (afectează ureche internă şi se caracterizează prin episoade de vertij, tinitus şi pierdere a auzului) pot determina apariţia nistagmusului.

Efecte secundare ale medicamentelor: Administrarea anumitor medicamente precum antiepileptice, sedative, medicamente pentru convulsii sau anumite antibiotice, pot avea ca şi efect secundar apariţia nistagmusului.

Simptome şi diagnostic

Simptomele principale ale nistagmusului includ: mişcarea necontrolată a ochilor, ameţeală, probleme de focalizare, reducerea percepţiei adâncimii, problemele de echilibru, înclinarea capului, vedere neclară, sensibilitate crescută la lumină, ameţeli, vedere neclară, dificultăți de vedere în lumină scăzută.

Metode de diagnostic

Deseori diagnosticarea nistagmusului este efectuată printr-o examinare detaliată a ochilor, observându-se mişcările oculare şi evaluarea simptomelor comunicate de către pacient.

Totodată, medicul oftalmolog poate solicita efectuarea unor teste suplimentare pentru a identifica eventualele afecţiuni care cauzează nistagmusul:

  • examen neurologic : evaluează funcția sistemului nervos central pentru identificarea eventualelor afecțiuni neurologice care ar putea determina apariţia nistagmusului

  • înregistrări ale mişcărilor oculare: evaluează răspunsurile oculare la mișcările capului și ale corpului pentru a identifica disfuncții în sistemul vestibular. Acest test se realizează cu ajutorul electronistagmografiei (ENG) sau videonistagmografiei (VNG)

  • un examen de ureche: pentru a verifica dacă există vreo afecţiune sau inflamaţie la nivelul urechii interne sau a nervului vestibular ce poate cauza apariţia nistagmusului

  • RMN: pentru a detecta dacă există anomalii structurale sau patologii la nivelul creierului sau leziuni cerebrale, tumori sau scleroza multiplă care ar putea contribui la apariția nistagmusului

Opţiuni de tratament

Opţiunile de tratament pentru nistagmus variază în funcţie de severitatea afecţiunii la fiecare  pacient, deşi este bine de ştiut că nistagmusul nu poate fi corectat în totalitate.

Administrarea anumitor medicamente pot ameliora simptomele nistagmusului, iar purtarea ochelarilor sau lentilelor de contact pot corecta erorile de refracție precum miopia, hipermetropia și astigmatismul, îmbunătățind astfel claritatea vederii.

În cazurile mai severe, se poate apela la chirurgie, fie la o intervenţie asupra muşchilor oculari pentru a repoziţiona muşchii responsabili de mişcarea ochilor, fie la o intervenţie chirurgicală cu laser pentru pacienţii care au nistagmus şi miopie.

De asemenea, pot fi recomandate injecţiile cu toxină botulinică (botox) deoarece ajută la relaxarea muşchilor care controlează mişcarea ochilor.

Terapia vizuală este şi ea eficientă în anumite cazuri de nistagmus, deoarece implică o serie de exerciţii şi tehnici ce ajută la îmbunătăţirea controlului şi mişcărilor oculare, precum şi la reducerea oboselii şi disconfortului ocular.

Viaţa cu nistagmus

Viaţa cu nistagmus poate fi provocatoare, deoarece este o afecţiune ce influenţează atât aspectul fizic, cât şi cel psihologic, însă cu ajutorul unui tratament corespunzător şi cu sprijin familial, pacienţii pot avea o viaţă activă şi satisfăcătoare.

Pentru a face faţă provocărilor cauzate de această afecţiune, avem câteva recomandări care ajută la reducerea oboselii oculare şi a disconfortului ocular:

–          purtarea ochelarilor de vedere, a ecranelor anti-reflexie, iluminarea adecvată a spaţiului de lucru pentru a îmbunătăţii vederea şi a reduce oboseala oculară

–          practicarea exerciţiilor de terapie vizuală pentru a îmbunătăţi controlul mişcărilor oculare

–          pauzele frecvente pentru odihna ochilor pentru a preveni oboseala vizuală

–          participarea la grupuri de suport pentru gestionarea stresului

–          utilizarea unor dispozitive de mărire pentru a facilita cititul

De asemenea, vizitele regulate la oftalmolog sunt esenţiale pentru monitorizarea afecţiunii şi stabilirea  unui tratament corespunzător.

Dacă şi tu observi existenţa unor probleme de vedere sau doreşti doar un control de rutină, nu ezita să ne contactezi pentru o evaluare detaliată şi tratament personalizat.  

Distribuie articolul pe :

medic chirurg oftalmolog Dr Alina Gheorghe

Dr. Alina Gheorghe

Dr. Alina Gheorghe este chirurg oftalmolog la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București și face parte din echipa chirurgicală de transplant de cornee. Totodată, este doctor în științe medicale și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Dr. Alina Gheorghe este și membru în prestigiosul Board European de Oftalmologie.

Programare

Probleme cu vederea? Scrie-ne despre ce e vorba și te vom contacta pentru stabilirea unei consultații:

Articole recomandate

Nistagmus, mișcările necontrolate ale globului ocular

Nistagmus, mișcările necontrolate ale globului ocular

Nistagmus, mișcările necontrolate ale globului ocular Nistagmus este un tremur repetitiv sau o mișcare involuntară a ochilor. Există mai multe…

Copil de 16 ani, cataractă după lovitură la ochi. Cum am rezolvat cu succes cazul

Copil de 16 ani, cataractă după lovitură la ochi. Cum am rezolvat cu succes cazul

Când vederea se întunecă. Loviturile la ochi și riscurile pierderii vederii. Vezi cazul pacientei operate de cataractă traumatică Cazul de…

Edemul cornean. Când apare și când devine chirurgia necesară

Edemul cornean. Când apare și când devine chirurgia necesară

Edemul cornean. Când apare și când devine chirurgia necesară Edemul cornean este o afecțiune caracterizată prin inflamarea și opacifierea  corneei…