Etichete:
Distribuie articolul pe :
Keratoconusul este o maladie ectatică ce duce la deformarea și subtierea țesutului corneean cu pierderea acuității vizuale, în special la adolescenți și adulții tineri ( 16-40 ani).
“Un semn de suspiciune pentru keratoconus este creșterea galopantă a viciului de refracție, mai ales astigmatismul miopic, în speță, nevoia accelerată de modificare a dioptriilor. De exemplu, un tânăr cu hipermetropie sau miopie care necesită schimbarea rapidă a valorilor de dioptrii ar putea avea, de fapt, simptomele unui keratoconus.”, spune dr. chirurg oftalmolog Alina Gheorghe
Keratoconus = deformarea în formă de “con” a corneei, dat de numărul redus de legături încrucișate de colagen din structura sa
În keratoconus, numărul legăturilor încrucișate ale fibrelor de colagen din stroma corneeană este redus ca urmare a bolii și acest lucru diminuează forța biomecanică a corneei sau, cu alte cuvinte, o slăbește. Corneea devine din ce în ce mai subțire, ceea ce o face să fie mai puțin capabilă să reziste presiunii generate, normal, în interiorul ochiului.
In fazele mai avansate, cu evolutie fulminantă sau cele ce nu benefiaciază de tratament se poate instala hidropsul (edem corneean prin rupture ale membranei Descemet), cu afectarea permanentă a vederii.
Reticularea este procedura care oferă cele mai bune rezultate pentru tratamentul keratoconusului și a altor ectazii corneene.
Efectul reticulării este aproape imediat și duce la o rigiditate mecanică a corneei, iar efectul este detectabil doar la câteva ore după procedură.
Rata de succes a reticulării conform literaturii medicale este de peste 90%. Procedura este foarte sigură, atunci când este efectuată de un specialist.
Reticularea se poate face la orice vârstă, dar cel mai adesea este efectuată în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 6 și 60 de ani.
Diferite tehnici chirurgicale de crosslinking reprezintă astăzi optiuni viabile de tratament modern în multe patologii corneene. Cele mai cunoscute afecțiuni în care procedura de CLX este indicată, cu rezultate forte bune sunt keratoconusul si ulcerele corneene, spune dr. chirurg oftalmolog Alina Gheorghe.
Etapa 1: Saturația corneei cu vitamina B2 (riboflavină)
Deoarece vitamina B2 este o moleculă mare, nu poate pătrunde cu ușurință în bariera epitelială a corneei. În clasicul CXL (adică protocolul Dresda sau epi-off), se elimină aproximativ 8 mm (diametru) din stratul epitelial al corneei (epiteliul). Acest lucru se poate face manual, folosind o lamă EBK (keratectomie Epi-Bowman) sau cu laserul excimer.
Etapa 2: Iradiere cu lampa cu raze UV
Acest pas este complet nedureros. În funcție de vârstă, severitatea bolii, grosimea corneei, rata de progresie și orice alți factori (sarcină planificată / iminentă, tulburare tiroidiană), putem alege o intensitate diferită pentru tratamentul ochilor.
Etapa 3: Controlul postoperator
Acest lucru este extrem de important, deoarece intervenția timpurie poate trata imediat orice efecte nedorite (foarte rare). De asemenea, fiecare persoană are rate diferite de viteză de vindecare a rănilor; procesul de vindecare a rănilor prea intens poate fi necesar să fie controlat prin utilizarea terapiei adjuvante.
Reticularea poate opri progresia ectaziilor corneene, nu numai keratoconus, ci și degenerescență marginală pellucidă (PMD) și chirurgie refractiva
În general, efectuarea acestei proceduri are sens atunci când boala continuă să progreseze. Această situație este semnalată de pierderea calității vederii ,secundare unei creșteri a miopiei sau a astigmatismului asociată cu o modificare a topografiei corneene.
Decizia legată de cronologia intervenției depinde, în mare parte, de vârsta pacientului.
Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât sunt mai mari șansele ca keratoconusul să nu mai progreseze. Progresia keratoconusului încetinește de obicei după vârsta de 35 de ani și rareori se întâmplă să progreseze până la vârsta de 60 de ani.
“Aceasta înseamnă că, în general, nu se intervine în cazul adulților peste 40 ani, până când progresia bolii nu a fost detectată în mod clar prin măsurători cu ajutorul topografiei corneene. Cu toate acestea, avem un mod de a analiza istoricul vizual trecut al unui pacient: prescripțiile de ochelari pe care opticienii le fac sunt relevante. Dacă detectăm progresie în astigmatism sau miopie, atunci acesta este un indiciu că boala este încă activă”, spune dr. oftalmolog Alina Gheorghe.
Gestul simplu de frecat la ochi este un factor care accelerează progresia bolii corneene.
De aceea, se acordă o atenție sporită controalelor în cazul femeilor însărcinate, diagnosticate cu keratoconus.
Lucrările recente au arătat că hormonul tiroidian (în special niveluri scăzute, hipotiroidismul) poate juca, de asemenea, un rol intensificarea acestei afecțiuni.
Keratoconus este o boală predominantă în cazul tinerilor și este mai frecventă și mai agresivă la copii (8 – 15 ani) și adolescenți (10 – 19 ani). Prin urmare, este foarte important să mergeți regulat la oftalmolog.
Aceaste grupe de vârstă necesită o atenție specială, deoarece riscul apariției complicațiilor postoperatorii, cum ar fi infecția, poate fi mult crescut.
Spre deosebire de adulți, copiii și adolescenții vor fi supuși procedurii imediat ce keratoconusul este diagnosticat în mod clar. Rata de succes a acestui protocol convențional și, în ciuda faptului că este „cea mai lentă”, depășește 95%.
Rezultatele intervenției de Cross-Linking la copii și adolescenți sunt cel puțin la fel de bune ca și la adulți: boala poate fi oprită cu o rată de succes ridicată. La adulți, în general, trebuie să așteptăm șase luni pentru a vedea dacă tratamentul a avut succes, dar la copii și adolescenți, putem determina adesea succesul intervenției în doar trei luni. Efectul este mai rapid la copii, iar îmbunătățirea acuității vizuale și încetinirea progresiei bolii – notabile.
Etichete:
Distribuie articolul pe :
Dr. Alina Gheorghe este chirurg oftalmolog la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București și face parte din echipa chirurgicală de transplant de cornee. Totodată, este doctor în științe medicale și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Dr. Alina Gheorghe este și membru în prestigiosul Board European de Oftalmologie.
Probleme cu vederea? Scrie-ne despre ce e vorba și te vom contacta pentru stabilirea unei consultații:
Rămâi informat
You have successfully joined our subscriber list.
Site creat de Pixel Design Studio
Copyright © 2023 Toate drepturile sunt rezervate.